yo , brenacu

zacusca de peste

brenacu — Sat, 07 Jan 2012 20:40:42 +0000

Dupa zile intregi de “regim ” cu preparate din porc ,afumate si neafumate,bautura “recomandata de medic” ,cind pentru pofta de mancare ,cind pentru friptura ,cind pentru digestie am zis ca putina miscare nu ar strica si ne-am hotarat sa facem loc in lada frigorifica si sa valorificam “prezenta ” a 4 capete de peste ( cam 2kg bucata – enorme) si a unui novac de 5 kg ( intreg de aceasta data) transformindu-le intr-o delicioasa zacusca de peste.Cum “monstrii” nu incapeau in nicio oala normala am “apelat” la mult mai putin folositul,dar totodata mica vedeta a ultimelor luni, ceaunul .Cum evident niciunul dintre “bipezii” casei nu mai aveau chef de aburi in bucatarie si de zgomotul hotei am mutat campul de batalie afara in aer liber.Am montat pirostriile ( suportul pentru ceaun) si am declansat operatiunile normale pentru realizarea celor propuse( foto1).Capetele de peste precum si novacul intreg ( curatat evident) au poposit in ceaun fiind acoperite cu apa (atit cat sa pluteasca putin) impreuna cu 1/2 l de otet, 2 linguri mari de sare grunjoasa,citeva foi de dafin,piper deasupra unui foc ce trebuia intretinut vreo 2 1/2 – 3 ore. Cat timp “ciorba” fierbea am curatat ceapa( foto 2) ,vreo 3 kg, am tocat ardeiul capia copt ( copt asta toamna si pastrat la congelator – foto 3) ardeiul capia proaspat ,usturoi cam 2 capatani . Am montat masina de tocat si am aliniat frumos pe masa 3 sticle de suc de rosii aprox. 2 litri ( un suc mai gros) ,un borcan de 250 gr de pasta iute ( produs dupa o reteta personala) ulei si 1/2 l de bulion de ardei ( a fost folosit in compensatie cu lipsa unei cantitati suficiente de gogosari si ardei capia proaspeti care ar fi trebuit sa insumeze vreo 3 – 4 kg) .Dupa fierbere am ales cu atentie oasele mari si pe cele tari apoi toata carnea am trecut-o prin masina de tocat ( unde orice urma de os a disparut - foto 4 si 5).In acelasi timp pe foc (in ceaunul pe pirostrii) si-au facut loc ceapa si ardeiul capia proaspat impreuna cu uleiul, calind ceapa la foc potrivit pina a devenit “sticloasa” ( stiti voi – foto 6 si7) .Am adaugat ardeiul capia copt,usturoiul taiat marunt ,carnea de peste tocata,sucul de ardei ,pasta iute precum si sucul de rosii amestecind incet pina le-am omogenizat apoi totul lasat la foc potrivit pina ce ajunge la consistenta zacuscai de vinete – foto 8 si 9. Pe masura ce se apropia de final am potrivit gustul cu sare ,piper si vreo 2 ardei chili maruntiti.Cam asta este zacusca de peste pregatita de noi(pentru ca nu am fost singur ) la ceaun pe pirostrii ,afara ,pe o ploaie mocaneasca in circa 4 ore .Un deliciu care merita o ……pofta buna!

2011 in review

brenacu — Sat, 07 Jan 2012 17:33:56 +0000

The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2011 annual report for this blog.

Here’s an excerpt:

A New York City subway train holds 1,200 people. This blog was viewed about 7,200 times in 2011. If it were a NYC subway train, it would take about 6 trips to carry that many people.

Click here to see the complete report.

Delta o alta lume

brenacu — Fri, 18 Nov 2011 12:57:44 +0000

Nu mi-am dorit sa scriu despre Delta Dunarii ,eu un necunoscator,dar nici nu mi-am inchipuit ca acolo poate exista o alta lume ,alta Romanie , ce traieste dupa alte principii si unde timpul se dilata si se comprima altfel.Intre ape si vegetatie bogata ,cu fauna si flora specifica ,Delta, este un teritoriu greu de descoperit si de inteles.Nu ajunge doar o vizita sau o vacanta de citeva zile pentru a putea trage concluzii clare despre ceea ce se petrece cu adevarat .
Primul meu contact cu Delta a fost acum citeva saptamani (iulie 2011) cind impreuna cu prieteni si colegi din TVR, am plecat spre acest colt de rai, cu ceva ajutoare pentru niste amariti din Ceatalchioi ce si-au pierdut “saraca “avere ( ce stupid suna) in furia apelor Dunarii ,de acum vreo 2-3 ani.O experienta ciudata si trista de 2 zile, ce m-a facut sa-mi “ingrop” revolta,dupa doar citeva ore de “vizita de lucru” , in bautura cu miros de” plosnita” ,intrebindu-ma de ce trebuie sa indure cineva nepasarea ,nesimtirea si ignoranta celor ce au puterea de a-i ajuta.La nici 12 km de civilizatie ,Ceatalchioi ,se arata unui eventual vizitator, dezolant si paraginos,cu locuinte ce ar trebui sa fie case(unele) dar care aduc a magazii parasite sau adaposturi incropite ad-hoc de cine stie ce venetic al loculului.In miez de vara, vegetatia iti transmite ca apropierea apei ii intretine verdele crud dar ca soarele isi pune amprenta pe galbenul auriu al zonelor ce nu au norocul umezelii.Pentru a ajunge in localitatea mai sus numita ,trebuie sa traversezi Dunarea ,din Tulcea ,cu un bac ( de fapt un ponton plutitor ,vechi ) ce face doar 4 curse pe zi dus-intors.Daca din Tulcea accesul catre bac se face din strada asfaltata intr-o incinta betonata ,pe celalalt mal te intimpina praful si pamintul bine tasat si ceva suprafete de asfalt.Acest drum ,de pe celalalt mal,face legatura cu Tudor Vladimirescu si ……Ceatalchioi.
12 km. de cosmar pe un drum, ocolit de autoritati ,dar foarte des laudat de aceiasi gospodari ai zonei si judetului ,cum ca ar fi asfaltat din fonduri straine si inaugurat cu mare fast si taiere de “pamblica” ( vorbesc localnicii),o sosea pe care pot circula doar masinile cu senile sau cele foarte rezistente.( majoritatea circula cu vechea si batrina Dacia)Am parcurs distanta in 50-60 de minute oprind la un moment dat la….granita.Ne-a bufnit rasul , eram vreo 7 oameni in 2 masini ( autoturism si autoutilitara) somati sa oprim in dreptul unui container ,unei bariere si in fata a doi vamesi burtosi si transpirati ce s-au bucurat ca ne-au vazut ,probabil plictisiti de atita pustiu.Oficial am trecut o asa-zisa granita spre Ucraina .
Ceatalchioi .O localitate in care odata ajuns, te intrebi cum supravietuiesc oamenii,cu ce se hranesc ,cum se incalzesc iarna (cind vintul iti taie pur si simplu pielea amplificind “duritatea”gerului)ce ii leaga aici ? De ce nu pleaca? Le este greu sa raspunda de ce stau.Ne-au spus ca este alta lume si nu au nevoie de nebunia orasului chiar daca multi lucreaza acolo ,la Tulcea, iar copiii urmeaza liceul tot in orasul in care spera sa-si schimbe viata.Conform obiceiului si respectind paritatea ,pentru 1 om gospodar gasim 3-4 lenesi asa si aici.Toti au primit ajutorul autoritatilor pentru a-si ridica o casuta cu 2 camere cu conditia sa munceasca cam 40% singuri.Banuiti ce s-a intimplat.Unii au vindut tot preferind sa-si incropeasca un adapost fragil,altii au asteptat prea mult si materialele de contructie s-au deteriorat iar cei mai putini si-au ridicat case in toata puterea cuvintului .Ba mai mult, au curatat gradinile de malul adus de Dunare ,plantind rasaduri si pomi fructiferi tineri.Nu o sa povestesc tot ce am vazut si facut noi acolo ,insa ne-am intors seara in Tulcea cu un gust amar ,alinat de frumusetea locurilor pustii si parasite dar atit de linistitoare .Pe cine sa dam vina pentru drama celor din Ceatalchioi ,si nu ma refer la revarsarea Dunarii ,ci a traiului zilnic ( toate alimentele sint de 2 ori mai scumpe ca in oras !!!)a unei vieti duse la minima rezistenta?
Ei ,locuitorii din Ceatalchioi,semenii nostrii au nevoie de ….o sosea asfaltata.Atit.
12 km de asfalt ce ar face ca diferenta dintre ei si noi sa nu fie asa de mare.

solar

brenacu — Sun, 10 Apr 2011 15:33:57 +0000

Dupa ce 2010 ne-a chinuit cu toate problemele legate de tomate ne-am hotarit sa ne ridicam un mic solar.Spun mic pentru ca va avea 4m latime ,8 m lungime si 3 m (maxim ) inaltime.Il voi construi din lemn ,grinzi de 10x10cm ancorat in pamint cu sisteme ancore de la Hornbach.Am ales sa-l facem din lemn pentru ca am considerat costurile acceptabile .Toate incercarile de a-l construi din teava rotunda sau patrata au fost zadarnice din cauza preturilor mari ,a faptului ca nu avea cine sa roluiasca tevile (pt solar curbat) sa sudeze etc.,iar ofertele din piata sint prea scumpe.Am taiat picioarele de 2 m inaltime si le voi fixa in ancorele pana.Costurile sint :
- 12 ancore x 20 lei =240 lei
- aprox.16 grinzi x 22 lei = 352 lei
- folie 15 kg x 11 lei = 165
- sipca (5 x 2) 15 x 3 m =35 lei
- sirma 5 kg x 7,5 lei = 37,5 lei
- cuie 30 lei

- sistem irigare prin picatura 150 lei

Sa spunem ca am cheltuit cam 1000 lei.Scump sau ieftin asta e solarul construit de noi.Nu regasiti manopera pentru ca l-am ridicat singur.Sper sa si reziste un timp.Rasadurile sint aproape gata pentru plantare si cred ca spre sfirsitul lunii vor poposi in solar.

intrebari

brenacu — Mon, 07 Mar 2011 19:17:54 +0000

Evident nu voi incepe cu acele intrebari .Le voi enunta la sfirsit dar pina acolo trebuie sa aflati ce anume m-a facut sa ma gindesc la acele intrebari ( sa ma gindesc? efort nu gluma) pentru care astept raspunsul vostru.Pe scurt povestea ar fi urmataoarea: cu citeva zile inainte de 1 martie ,cred ca in preajma zilei de Dragobete,am vizitat un tirg expozitie la Muzeul Satului – Dimitrie Gusti din Bucuresti.Tarabe de tot felul cu martisoare handmade,oale si papusi ,miere si tincturi,masti si vestimentatii traditionale ,voie buna si ninsoare.Ninsoare ca in povesti.Citeva poze ca amintire ,un tur destul de rapid si hai sa plecam.Pe distanta dintre “tarimul traditiilor” si locul de parcare al “fierului” ne-am hotarit sa “vizitam ” pas alergator si Tirgul de produse naturale ,bio si ecologice deschis in incinta Academiei de Stiinte Agronomice .Zis si facut .Prima casuta ne imbie cu brinzeturi ,cea de a doua cu tot felul de afumaturi,o alta cu gogosi si braga,pe altele se aflau borcane cu tot felul de umpluturi la care nu am fost prea atent si asa mai departe.Ne intilnim cu niste amici ce cautau nu stiu ce produse naturale si o pasta iute facuta in casa.Aici mi s-au aprins beculetele.”Ce pasta iute?” “Ati mai cumparat?” “Da “raspund ei “este foarte buna si e naturala o folosim la fripturi etc” . Cu gindul la pasta iute facuta de Diana ,sotia mea,dupa o reteta personala (toti prietenii intreaba de “celebra” pasta,daca mai avem sa le dam si lor) gasim locul unde se vind borcanele de zacusca ,pasta iute ,zacusca de peste ,dulceturi si altele, moment in care ramin cu gura cascata si amutesc.Ei da preturile au reusit sa ma bulverseze cu totul si sa-mi strice duminica.Zacusca ( borcan 400 gr) – 10 lei.Zacusca de peste ( borcan 400 gr) – 15 lei.Pasta iute ( borcan 200 gr) – 10 lei. Dulceturi ( borcan 400 gr) – intre 7 si 11 lei.Am crezut ca nu vad bine.Toate aceste produse, se afla in gospodariile tuturor celor ce au o gradina cu legume ( chiar mica) sau pomi fructiferi.Noi producem cit pentru 2- 3 familii lejer.Si fructe si legume.Avem o camara generoasa cu toti cei ce ne calca pragul si indestulatoare pentru familia noastra dar acolo la tirg m-am simtit inselat .Si acum vin intrebarile. Cum sa vinzi la asemenea pret? De ce eu nu procedez la fel?De ce nu fac 200-300 de borcane de dulceata? De ce nu fac zacusca sa o “imborcanez ” si sa-mi poarte numele ?Cum ar fi ” dulceata by brenacu”?De ce sa nu imi “exploatez” putin soacra ( prepara o zacusca de peste cum rar ati mincat vreodata si nu numai ) si mama, pentru a iesi pe piata cu produse pentru care garantez ca sunt facute din materie prima naturala? Mi-am zis sa terminam cu generozitatea.Ce spuneti credeti ca ” ……….by brenacu” va avea succes?

Incerc sa altoiesc

brenacu — Thu, 24 Feb 2011 09:05:51 +0000

Da, prieteni ,o sa incerc o altoire singur .Stati linistiti ca NU ma pricep, dar incerc sa invat.Am citit pe forumuri,am analizat video operatiunea si m-am hotarit sa schimb soarta unui prun.Nu este un prun tinar ,precum cei plantati acum vreo 3 ,5 ani si de la care inca mai astept fructe ( poate anul asta ) ci este un prun ce a scapat “furiei”mele atunci cind am incercat sa reorganizez putin gradina. Sincer sa fiu, nu l-am bagat in seama, dar se pare ca i-a sosit clipa.Am avut de ales intre a folosi drujba sau fierastraul.:)) Dupa indelungi “negocieri” am ales sa-l……… altoiesc.M-am documentat putin si cum se incalzeste “il articulez”.Prunul are trei ramuri principale ,semn ca a rasarit din simbure , deci este un prun franc tocmai bun de folosit ca portaltoi (aceasta este si recomandarea specialistilor). Noul pom va arata cam ciudat pentru ca in final (la anul) el nu va mai fi prun si asta pentru il voi altoi cu piersic,cais si gutui.Prima parte a operatiunii de schimbare de look o voi demara in perioada 15 martie – 15 aprilie cu conditia ca afara sa fie peste 10 grade si fara a folosi uneltele recomandate ( foarfeca horticola,fierastrau horticol sau briceagul de altoit )acestea fiind inlocuite cu drujba ,ciocan,topor si cutit dar ca materiale nu vor lipsi ramurile altoi ,banda de altoi si masticul de altoit.Ramurile altoi o sa incerc sa le recoltez inainte de intrarea in vegetatie ,pastrindu-le la frigider daca este cazul .Banda de altoit poate fi din material textil sau banda pentru izolatii electrice.Masticul il voi cumpara de la Semperflorens ( au 3 feluri de mastic :1. mastic ecologic pentru altoit INNESTISSIMO-30 lei /1kg ;2.Mastic cicatrizant POTABEN – 70 lei / 1kg;3. mastic pentru altoit ARBORINN – 40 lei/1kg).Ideal ar fi sa fac altoirea dupa recoltarea ramurilor altoi ,metoda aleasa fiind cea sub scoarta in cap de altoire. Nu va explic pas cu pas (gasiti filmulete pe net) dar cu siguranta va voi arata rezultatul altoirii.

Pomii fructiferi – ep.7 MARUL

brenacu — Sun, 13 Feb 2011 18:33:20 +0000

In orice piata intri ,in zona tarabelor de fructe te imbie cu aspectul lor, merele.Soiuri diferite,parfumate,dulci ,acrisoare,racoritoare sunt fructele preferate de gospodine (pentru prajituri),copii,batrani si in general de toata lumea.Marul este un pom fructifer rezistent la ger ,pretentios la umiditate si solurile luto-argiloase sau luto-nisipoase.In plantatii ar fi bine ca orientarea rindurilor sa fie N-S,NV-SE sau NE-SV.Se planteaza toamna si primavara in repaus vegetal pastrind distantele de plantare la 4m intre pomi si 4-5 m intre rinduri.
In functie de soi , marul incepe fructificarea din anul 2-3 de la plantare ,inflorind tirziu fara sa fie afectat de un eventual inghet de revenire.Soiurile de mar sint autosterile si au nevoie de polenizare ,polenizare preponderent entomofila (albine ,insecte) de aceea asocierea de 2-3 soiuri cu aceeasi perioada de inflorire ar fi absolute necesara.
Formele de coroana utilizate pentru mar sint formele aplatizate ( palmeta libera etajata sau neetajata in functie de vigoarea soiurilor) si mai putin formele globuloase de volum mic (fus subtire,fus tufa). Alegerea formei de coroana este in functie de particularitatile soiurilor folosite,de vigoarea acestora si de capacitatea de ramificare.Pentru o buna fructificare se recomanda ca taierile sa fie facute anual ,asigurindu-se astfel mentinerea coroanelor in spatial acordat prin plantare ,patrunderea luminii necesare coacerii fructelor,normarea incarcaturii de rod.Perioadele de maturitate ale marului le regasim in functie de soi: mar de vara –decada II din luna iulie – decada I din august;mar de toamna – decada II din august – decada I din septembrie;mar de iarna –decada II din septembrie – decada III din octombrie.Bolile des intilnite la mar sunt : rapan,fainare,focul bacterian,patarea alba si bruna a frunzelor etc. Daunatorii sunt : paduchele de San Jose,oua hibernate,paduchelelanos,afide,gargarita florilor etc. Tratamente exista asa ca trebuie sa va adresati magazinelor de profil.
Durata medie de viata este dependent de portaltoiul folosit.Portaltoii vigurosi vor imprima o durata mai mare de viata pomilor ,de pina la 25-30 de ani ,in timp ce portaltoii nanizati determina o durata mai mica de doar 15- 20 ani.Productia obtinuta difera in functie de soi si de tipul de plantatie si poate fi in conditii normale de 15-30 t/ha.
Nu stiu de ce fel de portaltoi au beneficiat merii plantati in curtea noastra asa ca nu stiu cit vor trai,dar stiu ca la maturitate ar putea sa ma oblige sa depozitez aprox 150 de kg de fructe parfumate.Sa-mi deschid patiserie si sa “arunc “pe piata un brand de placinta cu mere ?

Pomii fructiferi – ep.6 PRUNUL

brenacu — Sat, 12 Feb 2011 19:36:57 +0000

In multe zone ale tarii cind spui prune ,spui tuica. Mai “tare” sau mai “moale” tuica este foarte iubita ,de toamna pina primavara ,in paharele sau in cani ,fiarta sau rece ,uneori chiar aromata, intretine buna dispozitie a consumatorilor.Prunii nefiind de talie mare au o arie de raspindire larga,din campie pina in virful dealurilor ,rezista la ger si se planteaza toamna sau primavara in repaus vegetal.Distanta de plantare este de 5-6m intre rinduri si 3-4m intre pomi.
In functie de soi ,prunul poate fructifica din anul 3 – 5 de la plantare avind 3 perioade de inflorire si nu este afectat de ingheturile din primavara.Majoritatea soiurilor sunt autofertile ,insa exista si soiuri autosterile si androsterile care au nevoie de polenizare de ea ocupindu-se albinele si insectele.Totusi se recomanada asocierea a 2 – 3 soiuri cu aceeasi perioada de inflorire.Formele de coroana utilizate pentru prun sunt formele globuloase, cum ar fi vasul ameliorat si intirziat ,apoi piramidele si fusul zvelt dar si formele aplatizate ca palmeta libera.Este bine ca prunul sa fie taiat anual pentru asigurarea de cresteri noi,prin aceste taieri urmarindu-se mentinerea coroanelor in spatiile acordate prin distantele de plantare ,rarirea coroanelor pentru asigurarea luminii dar nu in ultimul rind normarea productiei si evitarea alternantei de rodire.Perioadele de maturitate le regasim astfel: timpurie – decada II si III in luna iulie: mijlocie – decada I –III din luna august;tarzie – decada I – III din luna septembrie.Bolile ce afecteaza prunul sint ciuruirea frunzelor,monilioza,antracnoza,etc.Daunatorii sint paduchele de San Jose,oua de acarieni,musca cireselor,paduchi de frunza etc.Magazinele de specialitate va ofera tratamentele fitosanitare adecvate.
Longevitatea plantatiilor depinde de portaltoi (altoiti pe portaltoi salbatic au longevitate mica ) de soi si este cuprinsa intre 30 – 40 de ani.Capacitatea de productie este mare si dependent de soi , fiind cuprinsa intre 15 – 25 t/ha in livezile cu densitate medie ,iar la pomii solitari se pot obtine 30 – 100 kg/pom in functie de virsta.
Desigur urmeaza sa cititi si ce astept de la cei 4 pruni ai mei la maturitate:aprox 100kg de fructe albastru-movulii.E cazul sa-mi iau alambic?

Pomii fructiferi – ep.5 PARUL

brenacu — Thu, 10 Feb 2011 19:23:20 +0000

Scumpe fructe.Asta am constatat mergind la hiper,super si chiar simplul market.Oare de ce?Pentru ca parul este o specie mai pretentioasa fata de lumina?Pentru ca ii place sa fie plantat pe terenurile cu expozitie sudica,sud – estica sau sud – vestica?Sau pentru ca prefera solurile brune si brun-roscate de padure cu ph neutru?
Se planteaza toamna si primavara in repaus vegetal cu distante standard de asezare 4,5-5m intre rinduri si 1,5-3m intre pomi.Fructificarea incepe din anul 2-3 de la plantare ,in functie de soi.Infloreste inaintea marului, majoritatea soiurilor fiind autosterile avind nevoie de polenizare,polenizarea fiind preponderant entomofila (albine,insecte).Se recomanda asocierea a 2-3 soiuri cu aceeasi perioada de inflorire.Fructifica pe ramuri lungi flexibile care formeaza coroane dese,aglomerate (Untoasa Bosc,Cure) sau pe ramuri scurte (Untoasa Hardy) ce formeaza coroane rare aerisite.Tot vorbind de coroana sa amintim ca formele de coroane cel mai des folosite sunt palmeta libera si cu brate oblice,fusul subtire si fusul tufa,cordonul vertical si piramida intrerupta.Este un pom ce creste inalt,chiar foarte inalt daca axul nu se suprima si/sau transfera pe ramificatiile laterale.Apropo de taieri pentru o buna fructificare ,pomii cu cresteri mici trebuie taiati mai sever decit cei cu cresteri mari .Prin taieri se urmareste rarirea coroanelor pentru asigurarea luminii necesare coacerii fructelor,inlaturarea ramurilor rupte sau bolnave,normarea incarcaturii de rod.Ca orice pom fructifer care se respecta contacteaza boli precum rapanul,fainarea,monilioza,focul bacterian etc . dar atrage si daunatori precum celebrul paduche de San jose,oua hibernate,paduchele lanos,afide ,garagarita florilor etc.Evident unitatile fitosanitare va pun la dispozitie tratamentele adecvate.
Longevitatea plantatiilor de par este mai mare decit la mar ajungind la 55-60 de ani la pomii altoiti pe portaltoi de par salbatic iar ca productie se pot obtine 17-30 t/ha in functie de virsta ,ingrijire si amintitul portaltoi.
Fara sa stiu ca sint atit de scumpe aceste fructe ne-am plantat 5 peri.La maturitate conform calculului misterios s-ar putea sa digeram aproximativ……100 kg fructe zemoase.Uau.

Pomii fructiferi – ep.4 GUTUIUL

brenacu — Wed, 09 Feb 2011 19:49:55 +0000

Nu as fi scris despre gutui din mai multe motive:1.mi-am luat teapa cu un asa zis gutui acum vreo 4 ani si imi musc din pumni si acum;2.nu sint fructele mele preferate ;3.ma enerveaza puful de pe fruct.Eu zic ca sunt motive destule ,chiar daca argumentele nu sint solide.Trebuie sa recunosc ,insa, ca folosesc gutui cind punem varza la murat sau chiar printre muraturi la otet si nu in ultimul rind cind se prepara delicioasa dulceata.Ma rog ,parca se echilibreaza balanta intre pro si contra .
Gutuiul este o planta termofila careia ii place caldura si lumina ,din abundenta ,pentru ca umbra nu permit pomilor sa fructifice .Prefera soluri fertile si calde si se planteaza toamana si primavara in repaus vegetal.La plantare se pastreaza distantele standard 2,5 – 3m intre pomi si 3,5-4m intre rinduri ( in cazul plantatiilor mari) fructificarea incepind din anul 2-3 .Infloreste tirziu dupa pornirea in vegetatie majoritatea soiurilor fiind autofertile ,polenizarea fiind predominant entomofila(albine ,insecte).Nu se supraincarca cu rod si nu este afectat de alternanta de fructificare.Ca forme de coroana la gutui se utilizeaza cele vas si piramida intrerupta.Dupa intrarea pe rod taierea consta in reducerea la jumatate sau o treime a ramurilor lungi pentru a asigura conditii bune de hranire a fructelor si formarea unor ramuri de rod viguroase.Maturarea fructelor incepe in septembrie, in a doua jumatate iar momentul optim pentru recoltare este atunci cind pubescenta de pe fructe (puful de care vorbeam la inceput) se sterge la atingere.Nici el,gutuiul, nu este ferit de bolile binecunoscute precum rapan,fainare,monilioza,foc bacterian etc sau de daunatori precum paduchele de San Jose,acarieni,afide ,gargarita florilor,paduchele lanos etc.Si in aceste cazuri solutiile pentru inzdravenirea pomului le gasiti la magazinele specializate.Longevitatea plantatiilor este de circa 30 de ani cu o productivitate de invidiat intre 100-170 kg./pom.Nu cred ca o sa ajunga vreodata pricajitul meu de gutui ( cel cu teapa) sa produca 3kg daramite sute de kg. Cine are gutui sa-I traiasca si sa-l ingrijeasca.